Efectele gerului asupra pielii (II)

Continuam astazi seria afectiunilor tegumentare produse de frig (primul articol se gaseste aici). Chiar daca temperaturile de afara nu mai sunt atat de scazute si vremea pare ca tine in sfarsit cu noi, valoarea temperaturii la care este expusa pielea nu este singurul factor care influenteaza severitatea afectiunilor cutanate produse de frig.

Prejudicii pot aparea si la expunerea prelungita la temperaturi intre 15°C si 0°C. Exacerbate de umezeala, aceste tipuri de injurie cutanata au curmat nenumarate vieti in timpul razboaielor.

picior de transeu primul razboi modial

Imagine de LAC/BAC [CC BY 2.0], via Wikimedia Commons

“Piciorul de tranșeu” a fost descris pentru prima oara ca o afectiune independenta in timpul primul razboi mondial. Cei mai importanti factori ce pot determina „piciorul de transeu” sunt: umezeala la temperaturi imediat deasupra celor de inghet, ortostatismul prelungit (statul in picioare pe loc) si incaltamintea stramta. Au fost descrise 3 stadii ale afectiunii:

  1. Eritem, edem si sensibilitate crescuta;
  2. La 24 ore dupa primul stadiu apar: parestezii (senzatie de furnicaturi, intepaturi sau arsura), edem important, amorteala, formarea de bule sau vezicule (basici);
  3. Gangrena (imaginea alaturata).

“Piciorul de imersie” este o afectiune asemanatoare “piciorului de transeu” si a fost descrisa in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la soldatii aflati in campaniile militare din Pacific. Datorita expunerii la conditiile de umiditate specifice junglei, aceasta afectiune difera de “piciorul de transeu” prin severitatea mai redusa a distrugerilor tisulare si prin recuperarea mai rapida.

Ca si in cazul afectiunilor mai severe datorate expunerii la temperaturi scazute, preventia ramane cel mai important element in aceste conditii.

Xeroza cutanata “de iarna”

Foarte multe persoane au pielea uscata in timpul iernii. Cel mai frecvent sunt afectate membrele inferioare, mainile, antebratele, obrajii, buzele si trunchiul. Xeroza cutanata “de iarna” este produsa de temperaturile exterioare scazute si de umiditatea redusa [1,2]. Xeroza cutanata a fost discutata pe larg intr-un articol anterior <aici>.

Eczema fisurară

Va spuneam mai devreme ca temperatura si umiditatea scazute din timpul sezonului rece pot determina si reactii anormale la nivelul pielii. Frigul si vantul pot produce eczema fisurara la nivelul membrelor superioare (mai ales pe maini) si inferioare. Acest tip de eczema debuteaza cu mancarimi/prurit, pielea fiind uscata, rosie/eritematoasa si acoperita de scuame fine si albe. La nivelul gambelor si pulpei degetelor (pulpita fisurara) pot sa aparea fisuri dureroase. Pielea uscata constitutional, spalatul frecvent si varsta inaintata pot determina extinderea pruritului si la nivelul trunchiului. Adultii tineri si varstnicii sunt cei mai frecvent afectati.

Tratamentul si preventia eczemei fisurare prespune: folosirea sapunurilor putin agresive (sapunuri de bebelusi sau de tip “syndet” – fara sapun) si aplicarea de creme emoliente imediat dupa dus sau baie (in primele 5-10 minute, dupa cum ati aflat din quiz-ul de pe site si pagina de facebook). Fisurile dureroase de la nivelul buzelor se trateaza cu ajutorul stick-urilor sau cremelor emoliente aplicate de mai multe ori pe zi.

Bibliografie:

1. Foray J: Mountain frostbite: Current trends in prognosis and treatment (from results concerning 1261 cases). Int J Sports Med 13(Suppl 1):193, 1992
2. Burge S et al: Effect of freezing the helix and rim or edge of the human and pig ear. J Dermatol Surg Oncol 10:816, 1984

Distribuiti si pe

Shares