15 mituri despre bolile cu transmitere sexuala

Orice adult activ sexual este supus riscului de a contracta o boala cu transmitere sexuala, denumita in continuare BTS sau ITS (infectie cu transmitere sexuala) cu semnul de echivalenta intre termeni.

Este asadar important sa stim cum sa ne protejam de bolile cu transmitere sexuala. Exista foarte multe mituri care ingreuneaza mult diferentierea intre “fictiune” si realitate in ceea ce priveste originea, manifestarile, modalitatile de transmitere si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala. Iata care sunt unele din cele mai comune mituri cu privire la bolile cu transmitere sexuala (dand click pe fiecare dintre ele veti putea afla mai multe informatii).

FALS! De multe ori este absolut imposibil sa ne dam seama daca cineva sufera de o BTS doar uitandu-ne la acea persoana (chiar si dermatovenerologilor le este greu uneori). Singura modalitate de a afla cu siguranta daca o persoana sufera sau nu de o boala cu transmitere sexuala este prin efectuarea analizelor de laborator specifice (cele uzuale cum ar fi hemograma, probele hepatice, probele renale, etc sunt aproape inutile in acest sens).

FALS! Prezenta unei ITS poate determina aparitia simptomatologiei specifice fiecarei ITS, insa foarte multe persoane nu prezinta absolut nici un simptom. Afirmatia anterioara poate fi aplicata aproape la toate categoriile de BTS-uri (virale, bacteriene, parazitare, fungice) asadar, revenind la primul mit, singura modalitate de a afla cu siguranta daca o persoana sufera sau nu de o BTS este prin efectuarea analizelor de laborator specifice

FALS! Cel mai indicat lucru in cazul in care suspectati ca dumneavoastra sau partenerul dumneavoastra are herpes genital este sa mergeti la o consultatie la medicul dermato-venerolog in momentul in care exista leziuni pe piele sau mucoase (vezicule/basicute sau rani). Medicul va recolta o proba exact din locul afectat si o va trimite la laborator pentru a testa pentru prezenta virusului herpetic (HSV). Acesta este cel mai sensibil si specific test pentru identificarea herpesului genital dar are inconvenientul ca nu se poate face decat in momentul in care exista leziuni pe piele.

FALS! Unele ITS pot fi transmite cu usurinta in timpul sexului oral. Spre exemplu, Chlamydia sau gonoreea (blenoragia sau sculamentul) pot infecta, in timpul sexului oral, oro-faringele femeilor al caror partener sufera de aceste afectiuni. In cazul in care partenerul are herpes labial activ (de obicei HSV 1) in momentul sexului oral infectia herpetica poate fi transmisa in zona genitala (aflati asadar ca virusii herpetici HSV 1 si HSV 2 nu sunt limitati doar la anumite zone anatomice). Exista bineinteles si alte ITS ce pot fi transmise prin intermediul sexului oral. Cea mai eficienta metoda de a preveni transmiterea unei BTS in timpul sexului oral (desi nici aceasta nu este 100% eficienta) este folosirea unei metode de bariera (prezervativ).

FALS! Chiar si dupa vindecarea completa a unei boli cu transmitere sexuala, persoana in cauza se poate reinfecta prin contact sexual neprotejat cu un/o partener/a care sufera de acea boala.

FALS! De fapt, folosirea a doua prezervative creste dramatic sansele ca ambele prezervative sa se rupa in timpul contactului sexual, motivul fiind aparitia frecarii intre ele. In cazul prezervativelor deci, doua NU SUNT mai eficiente decat unul singur.

PARTIAL ADEVARAT! Virusurile herpetice pot fi transmise chiar daca in momentul contactului sexual nu exista eruptie activa. Cu toate acestea, cea mai mare rata de transmisie este in perioada dinaintea unei eruptii sau in timpul unei eruptii herpetice. Transmiterea infectiei herpetice intr-o perioada de acalmie, fara simptomatologie, este rara.

FALS! Acesta este probabil cel mai raspandit mit cu privire la BTS-uri. Pana si denumirea acestei categorii de afectiuni, boli cu transmitere sexuala, subliniaza modalitatea de transmitere: contactul sexual. Chiar si in eventualitatea in care lichidele biologice (sange, urina, sperma, secretii vaginale, saliva, etc) ale unei persoane ajung pe capacul vasului de toaleta sau pe prosoape, nici o bacterie sau virus nu poate supravietui acolo mult timp. Prin urmare, aceste afectiuni se dobandesc prin contact sexual, nu prin contactul cu capacul de toaleta sau alte obiecte (singura exceptie sunt jucariile de tip sexual).

FALS! Nu va bazati pe faptul ca spalatul imediat dupa un cotact sexual neprotejat va preveni aparitia unei BTS - nu functioneaza niciodata! Cea mai buna modalitate de a reduce riscul aparitiei unei BTS este folosirea unei metode de protectie de tip bariera (ex. prezervativ).

FALS! Un aspect putin cunoscut este existenta mai multor tulpini si variante de virus HIV. Daca doua persoane infectate cu tulpini diferite de HIV fac sex neprotejat, ambii pot deveni seropozitivi pentru ambele tulpini de HIV. Tratamentul unei persoane seropozitive cu mai mult de o tulpina de HIV este mult mai dificil si complicat. Folosirea prezervativului pentru a reduce acest risc va preveni in acelasi timp si transmiterea altor BTS-uri.

FALS! Anticonceptionalele orale nu opresc contractarea unei BTS. Cea mai eficienta metoda de protectie impotriva BTS-urilor este prezervativul. Folositi prezervative la fiecare contact sexual vaginal, anal sau oral.

FALS! Lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Un rezultat negativ la un test pentru o anumita BTS poate intr-adevar sa semnifice absenta bolii, insa, orice infectie are o perioada de incubatie in care, pe langa lipsa simptomatologiei si titrul (concentratia) anticorpilor din sange este sub pragul detectabil de aparatura de laborator (organismul nu a apucat inca sa reactioneze la agentul patogen: virus, bacterie, protozoar, etc). In cazul virusurilor, cum ar fi HSV, HPV, virusuri hepatitice (A,B,C,D) sau HIV, pot trece luni intregi pana la pozitivarea testelor de laborator. Asadar, vorbind la modul general, in cazul unui test negativ la o persoana cu istoric de expunere la o anumita infectie este necesara o retestare la aprox. 3 luni de la prima testare.

FALS! Unele BTS cum ar fi chlamydia, gonoreea, sifilisul pot fi tratate eficient cu antibiotice. Altele, cum ar fi infectia herpetica sau infectia HIV nu pot fi cu adevarat vindecate niciodata. Tratarea BTS-urilor opreste si aparitia complicatiilor acestora care, in unele cazuri pot avea un impact important asupra starii generale de sanatate (infertilitate, pierderea vederii, auzului, etc).

FALS! Conform statisticilor de la nivel mondial, in momentul de fata cea mai frecventa BTS este infectia cutaneo-mucoasa genitala cu virusul HPV. Aceasta infectie virala se transmite prin raport sexual vaginal, anal si oral si o persoana se poate infecta chiar daca partenerul/a nu are semne vizibile de boala. HPV reprezinta de fapt o familie de virusi cu foarte multi membri. Unii dintre acestia sunt cauza condiloamelor acuminate (cunoscute si ca negi genitali sau vegetatii veneriene) in timp ce alti membri pot cauza diverse cancere (ex. cancerul de col uterin la femeie si cancerul penian la barbati). In profilaxia si controlul infectiei HPV sunt utile utilizarea prezervativului, examenele Babes-Papanicolau regulate si, in unele cazuri, imunizarea prin vaccinare.

FALS! Sifilisul este o afectiune bacteriana extrem de contagioasa transmisa eminamente prin contact sexual vaginal, anal si oral.

Distribuiti si pe

Shares