Am enumerat mai jos cateva recomandari utile pentru cei diagnosticati cu lupus eritematos cutanat (sfaturi lupus cutanat).

Chiar daca unele din aceste schimbari pentru stilul de viata ar putea sa para la prima vedere cam anevoioase, va promit ca respectarea lor va va aduce beneficii pe care nu le veti regreta.

Daca suferi de lupus eritematos cutanat, recomandarile ce urmeaza te pot ajuta sa:

• reduci frecventa recurentelor afectiunii
• previi agravarea simptomatologiei deja existente
• micsorezi riscul aparitiei de complicatii pe termen lung
• micsorezi riscul de aparitie a unor afectiuni renale

1. Soarele

Protejeaza-ti pielea de soare. Pielea afectata de lupus este extrem de sensibila la razele soarelui. Chiar si o durata foarte scurta de expunere la soare poate determina o recurenta a acestei afectiuni. Pentru sfaturi referitoare la masurile generale de fotoprotectie viziteaza pagina dedicata. Aplica creme de fotoprotectie chiar daca mergi doar pana la statia de autobuz sau pana la masina.

2. Activitati in aer liber

Daca te afli afara intr-o zi insorita incearca sa mergi mai mult prin zone umbrite. Daca suferi de lupus eritematos cutanat ar trebui sa folosesti creme de fotoprotectie chiar daca stai la umbra. Soarele poate declansa un nou puseu de lupus chiar si iarna sau in zilele innorate.

3. Fumatul

Daca fumezi, OPRESTE-TE! Concluziile unor studii recente sugereaza ca fumatul agraveaza lupusul cutanat si SCADE efectul tratamentului. Studiile au demonstrat ca, la pacientii care au renuntat la fumat, medicamentele care inainte nu erau eficiente au inceput sa functioneze. Daca ai nevoie de ajutor pentru a renunta la fumat apeleaza cu incredere la medicul de familie sau linia directa STOP FUMAT la 0800878673.

4. Gratajul (scarpinatul)

INCETEAZA sa mai atingi leziunile sau eruptiile de pe piele. Atunci cand atingi, freci sau scarpini eruptiile sau ulceratiile pielii poti determina aparitia mai multor leziuni. Acest fenomen se numeste KOEBNER si apare in mai multe boli de biele, printre care si lupus cutanat.

5. Locuinta si locul de munca

Inlocuieste becurile fluorescente si pe cele cu halogen. Aceste becuri emit o mica cantitate de radiatii ultraviolete. In cazul in care suferi de fotosensibilitate extrema (adica pielea se inroseste foarte repede la soare) chiar si radiatiile UV emise de becurile fluorescente sau halogene pot determina o recidiva. Inlocuirea becurilor se va face cu becuri incandescente. Daca becurile nu pot fi inlocuite poti incerca instalarea unui filtru UV.

6. Medicamentele

Inainte de administrarea oricaror medicamente intreaba medicul care ti le prescrie daca acestea pot produce fotosensibilitate. Unele medicamente sunt fotosensibilizante (cresc susceptibilitatea pielii la actiunile negative ale radiatiilor ultraviolete).

7. Suplimente nutritive

Intreba-ti medicul dermatolog daca ai nevoie de suplimente nutritive cu vitamina D. Vitamina D este esentiala pentru sanatatea sistemului osos iar expunerea insuficienta la soare (datorita agravarii lupusului cutanat) poate duce la o lipsa a acestei vitamine. O simpla analiza de sange poate furniza informatii despre nivelul tau de vitamina D.

8. Atentie la alunite

Daca observi leziuni pe piele care isi modifica dimensiunea, forma sau culoarea nu amana si mergi la o consultatie la medicul dermatolog. De multe ori aceste semne pot fi primele care apar in cazul dezvoltarii unui cancer de piele. Anumite forme clinice de lupus cresc riscul personal de a dezvolta cancer de piele. Din fericire, daca sunt descoperite la timp si tratate corespunzator cancerele de piele au o rata de vindecare mare.

9. Tratamente naturiste

Inainte de a incerca orice tratament naturist sau alternativ discuta acest lucru cu medicul dermatolog. Unele tratamente homeopate pot interactiona cu tratamentul medicamentos si pot provoca efecte secundare nedorite (sfaturi lupus cutanat).

10. Cauta ajutor – grupuri de sprijin

Exista diverse grupuri de sprijin reciproc pentru persoanele care sufera de lupus pe Facebook, Twitter si alte retele de socializare. Este demonstrat faptul ca evolutia pacientilor care au parte de sprijin din partea altor pacienti este mai buna comparativ cu cei care nu discuta cu nimeni despre afectiunile lor.