Pentru ca temperaturile scazute, vantul si ninsoarea de-afara nu tin cont de programul nostru, suntem adesea nevoiti sa le infruntam. In acelasi timp, capacitatea fiziologica de adaptare a pielii noastre la temperaturi scazute este limitata. Datorita acestei limitari pot aparea diverse probleme odata cu variatiile de temperatura sezoniere,  chiar si in climatele temperate. Pielea este extrem de importanta in procesul de termoreglare. Fluxul sanguin cutanat si temperatura tegumentelor variaza intr-un spectru larg in incercarea de a mentine temperatura corpului constanta [1,2], raspunsul tegumentelor la expunerea la frig fiind influentat de factori fiziologici, comportamentali si de mediu. Efectele gerului asupra pielii pot avea diverse manifestari si grade de severitate, dupa cum urmeaza sa aflati in continuare.

Raspunsul fiziologic al pielii la frig

Temperatura corpului este mentinuta relativ constanta printr-un numar de mecanisme de termoreglare care se bazeaza in mare parte pe controlul fluxului vaselor de sange din piele.

Modificat dupa OpenStax College [CC BY 3.0], via Wikimedia Commons

In momentul in care pielea este expusa la frig are loc o reducere aproape instantanee a fluxului sanguin din vasele tegumentare (prin vasoconstrictie) avand ca efect modificarea temperaturii si culorii pielii precum si scaderea pierderilor de caldura. Rapiditatea instalarii acestei reactii difera in functie de varsta.  

Datorita acestor mecanisme de termoreglare temperatura corpului uman este de aproximativ 37°C intr-un mediu cu temperaturi intre 15°C si 54°C.

Expunerea regulata la temperaturi reduse poate determina dezvoltarea unui sistem mai eficient de redirectionare a fluxului sanguin (sistem de „șunt”) de la suprafata pielii spre profunzime (vezi imaginea alaturata). Acest mecanism de adaptabilitate este mai flexibil insa in primii ani de viata, pielea varstnicilor fiind mult mai putin adaptabila.

Frigul determina initial o puternica reactie de vasoconstrictie provocand scaderea temperaturii „de suprafata”. Aceasta reactie apare in incercarea corpului de a-si mentine constanta temperatura interna, “sacrificand” pielea. Reversul medaliei este vasodilatatia ciclica produsa de frig (reactia Lewis), mecanism reflex fiziologic de preventie a necrozei tegumentare. [3,4]

Degeraturile si hipotermia

By Dr. S. Falz (Collegue) [CC BY-SA 3.0], via Wikimedia Commons

Degeraturile sunt consecinta expunerii prelungite la temperaturi de inghet si uneori se pot asocia cu scaderea temperaturii interne a corpului (hipotermie). Degeraturile apar in urma contactului tesuturilor cu aer, lichide sau metale aflate la temperaturi de inghet.  Preventia (prin purtarea de haine si incaltaminte adecvate, miscarea continua pentru a mentine un flux sanguin adecvat) este principala arma in lupta impotriva acestora. Atrag aici atentia persoanelor care practica sporturi de iarna, in special in regiunile montane sau circumpolare.

Degeraturile si hipotermia sunt cele mai severe efecte ale frigului asupra pielii si trebuie intotdeauna tratate cu seriozitate. Diagnosticul rapid este esential, dat fiind faptul ca foarte multe victime ale hipotermiei pot fi salvate. Tratamentul adecvat intr-o unitate sanitara poate face diferenta intre o recuperare completa si aparitia de sechele permanente. 

Numeroase alte afectiuni cutanate apar la expunerea indelungata la temperaturi imediat superioare inghetului printre care si:

• pernioza
• urticaria la frig (a frigore)
• paniculita
• eritrocianoza
• acrocianoza

Acestea sunt consecintele tulburarii curgerii sangelui prin vasele cutanate, reducerii perceptiei senzoriale sau modificari ale calitatilor fizice ale tesuturilor (ex. testului adipos) si vor fi detaliate in articole ulterioare.

Bibliografie

1. Page EH, Shear NH: Temperature-dependent skin disorders. J Am Acad Dermatol 18:1003, 1988
2. Claes G et al: Skin, cold and winter sports. Rev Med Liege 56:257, 2001
3. Hornstein OP, Heyer G: Responses of skin temperature to different thermic stimuli. Acta Derm Venereol (Stockh) 144(Suppl.):149, 1989
4. Dana AS Jr et al: The hunting reaction. Arch Dermatol 99:441, 1969