Ce este dermatita atopica ?

Este o afectiune cutanata cronica, pruriginoasa (cu mancarimi), foarte comuna la copii dar care poate sa apara la orice varsta. Este cunoscuta de asemenea si sub numele de eczema atopica, motiv pentru care in acest articol voi folosi denumirile de „eczema atopica” si „dermatita atopica” in mod echivalent. Dermatita atopica este printre cele mai comune forme de dermatita.

La cine apare dermatita atopica ?

Dermatita atopica apare de obicei la persoanele care au un „status atopic”. Statusul atopic este o predispozitie de a dezvolta una (sau toate) din urmatoarele afectiuni: eczema atopica, astm bronsic, rinita alergica. Cel mai des aceste afectiuni sunt familiale, aproape intotdeauna existand un parinte, copil sau frate/sora ce sufera de aceleasi probleme.

Ce se intampla in pielea persoanelor cu dermatita atopica ?

Dermatita atopica apare in urma interactiunii complexe intre factorii genetici si factorii de mediu. In ADN-ul persoanelor cu dermatita atopica are loc o modificare a genei ce codifica filagrina, o proteina necesara functiei de bariera a pielii.

Datorita acestui „defect” al functiei de bariera al pielii, persoanele cu dermatita atopica sunt susceptibile la iritatii provocate de: 

• sapunuri sau alte substante iritante
• conditii meteo neprielnice (frig, vant, soare puternic, etc)
• alti factori trigger (lista e foarte lunga)

Cascada fiziopatologica ce determina eczema atopica este complexa si implica imunitatea, numeroase citokine (proteine) si variate cai de semnalizare celulara. Fiziopatologia dermatitei atopice nu face scopul acestui articol, cei interesati putand gasi cu usurinta informatiile pe Internet.

Cum arata dermatita atopica ?

Aspectul clinic al dermatitei atopice este destul de variat, fiind relativ diferit de la persoana la persoana. Din cand in cand, pacientii cu dermatita atopica sufera de puseuri de acutizare, in timpul carora pielea devine inflamata, rosie, uneori cu mici vezicule/basicute si zone care „zemuie” un lichid clar.

Intre episoadele acute pielea poate parea normala sau poate avea aspect de eczema cronica cu zone uscate, ingrosate si pruriginoase.

Aspectul clinic al eczemei variaza in functie de:

• prezenta sau absenta unei infectii sau alte patologii concomitente
• produsele topice aplicate anterior prezentarii la medic
• varsta si etnia pacientului
• alti factori

Sugarii

Sugarii fac de obicei forme diseminate de dermatita atopica. Tegumentele lor sunt uscate, scuamoase si rosii cu multe urme datorate scarpinatului. Obrajii sunt primul loc afectat de dermatita atopica la sugari.

Zona de scutec nu este afectata („semnul scutecului”), pentru ca scutecul retine umezeala, hidratand pielea si protejand impotriva scarpinatului.

La fel ca majoritatea copiilor, acestia pot dezvolta dermatita de scutec daca scutecele murdare sau ude nu sunt schimbate frecvent.

Copii mici si prescolari

Pe masura ce copiii incep sa mearga, eczema atopica devine din ce in ce mai localizata si pielea se ingroasa. Copiii mici se scarpina insistent, in aceste cazuri leziunile pot sa arate ca rani deschise.

La aceasta grupa de varsta eczema este localizata mai ales pe suprafetele extensoare (exterioare) ale articulatiilor, mai ales pe maini, coate, glezne si genunchi. Uneori pot fi afectate si organele genitale. Pe masura ce copilul creste, localizarile de preferinta devin suprafetele flexoare (pliurile) ale acelorasi articulatii. Tegumentele afectate devin lichenificate (uscate si ingrosate), ca raspuns al pielii la scarpinatul si frecatul permanent. La unii copii afectarea zonelor de extensie persista mult timp.

Copii mari

Copiii mari au de cele mai multe ori afectate suprafetele flexurale de la nivelul coatelor si genunchilor. Alte zone cu susceptibilitate crescuta sunt pleoapele, lobii urechilor, gatul si scalpul.

La aceasta grupa de varsta pot sa apara pentru prima oara, vezicule sau bule pruriginoase pe palme si degetele de la maini si uneori si pe picioare. Aceasta manifestare este cunoscuta drept (cheiro)pomfolix sau dermatita veziculara acuta a mainilor/picioarelor.

La unii copii dermatita atopica se poate manifesta printr-un tipar numular (zone rotunde, in forma de moneda) diseminat la nivelul intregului corp. Aceste zone rotunde sunt xerotice (uscate), rosii si pruriginoase si pot fi usor confundate cu o infectie fungica (dermatofiti – Tinea corporis) a pielii.

La cei mai multi copii eczema se amelioreaza in timpul anilor de scoala si poate chiar sa dispara complet pana in adolescenta, desi trebuie sa retinem ca, datorita naturii genetice a afectiunii, functia de bariera a pielii nu este si nu va fi niciodata complet normala.

Adulti

Dermatita atopica la adulti se poate manifesta in mai multe moduri: poate persista tiparul difuz, diseminat al eczemei, insa pielea adultilor cu dermatita atopica este in mod obisnuit mai uscata si mai lichenificata decat cea a copiilor.

Caracteristic pentru adulti este eczema persistenta localizata, frecvent la nivelul mainilor, pleoapelor, suprafetelor flexurale, areolelor mamare sau a tuturor zonelor enumerate anterior. Infectiile stafilococice recurente pot reprezenta o problema la varsta adulta.

Dermatita atopica este un factor favorizant major in ceea ce priveste dermatita de contact iritativa ocupationala/profesionala. Aceasta forma de dermatita afecteaza cel mai des mainile, mai ales daca exista expunere frecventa la apa, detergenti, dezinfectanti si/sau solventi (personal medical, curatenie, coafeze, manichiuriste-pedichiuriste, etc). Prezenta dermatitei atopice nu exclude posibilitatea dezvoltarii unei dermatite de contact alergice (care poate fi confirmata prin testari epicutane in cabinetul medicului alergolog).

Diagnosticul dermatitei atopice este in general clinic si se bazeaza atat pe aspectul leziunilor dar si pe anamneza (existand o serie de criterii) insa uneori, datorita morfologiei si distributiei variabile a leziunilor poate necesita o biopsie cutanta (aflati mai multe despre biopsia cutanata aici). In cazurile in care o biopsie clasica nu este dorita/facila va recomand efectuarea unei biopsii virtuale, care poate deosebi dermatita atopica de alte afectiuni inflamatorii cutanate.

Cat persista dermatita atopica ?

Dermatita atopica afecteaza in jur de 15-20% din copii, fiind mult mai rara la adulti. Este insa imposibil de prezis daca afectiunea se va ameliora spontan sau nu. O anumita sensibilitate a pielii va persista insa, pe tot parcursul vietii.

Este neobisnuit ca dermatita atopica sa apara la sugar in primele 3-4 luni de viata, dermatita seboreica infantila fiind mult mai frecventa in aceasta perioada.

Debutul dermatitei atopice la sugar si copilul mic se produce in mod obisnuit inainte de primii 2 ani de viata, desi exista si debut tardiv la adulti sau chiar la varstnici. Varful de severitate pentru aceasta afectiune se afla undeva intre varsta de 2 si 4 ani, dupa aceasta perioada, in general, severitatea bolii luand o panta descendenta cu ameliorare progresiva pana la disparitie in perioada adolescentei.

Anumite domenii de activitate cum ar fi agricultura, servicii de coafor-frizerie-manichiura, servicii de curatenie si treburile casnice asigura expunerea tegumentelor la diverse substante iritante si uneori alergeni care, invariabil, agraveaza dermatita atopica.

Adolescentii si adultii tineri care sufera de dermatita atopica pot beneficia de consiliere in ceea ce priveste alegerea locului de munca, fiind mai usor sa alegeti o meserie potrivita de la bun inceput decat sa fiti nevoiti sa o schimbati mai tarziu.

Cum se trateaza dermatita atopica ?

Tratamentul dermatitei atopice este permanent, chiar si atunci cand tegumentele sunt aparent normale. Acesta poate dura luni sau chiar ani de zile.

Aproape intotdeauna tratamentul dermatitei atopice presupune:

• Reducerea expunerii la factorii trigger (oricand posibil)
• Aplicarea regulata de creme emoliente (regula clasica este x2/zi, pe tot corpul, intotdeauna dupa dus sau baie)
• Aplicarea intermitenta, „la nevoie”, de dermatocorticoizi (Locoid, Advantan, Dermovate, etc)

In unele cazuri si numai la indicatia medicului dermatolog, tratamentul poate cuprinde:

• Inhibitori topici de calcineurina (Tacrolimus [Protopic] sau Pimecrolimus [Elidel])
• Antibiotice (topice sau sistemice), in cazul in care este suspectata o infectie bacteriana a leziunilor
• Anhistaminice anti-H1 (Aerius, Xyzal, Claritine, etc)
• Fototerapie UVB
• Corticosteroizi sistemici (medicatie „de salvare”)

In cazurile de eczema cronica, rezistenta la tratamentele obisnuite si numai dupa o evaluare atenta a intregii stari de sanatate, medicul poate prescrie un agent imunosupresant de tip:

• Methotrexat
• Ciclosporina
• Azathioprina

Dupa cum puteti vedea, dermatita atopica este o afectiune complexa, greu de „tinut in frau”, a carui tratament necesita rabdare atat din partea pacientilor (parintilor) cat si din partea medicului dermatolog. Pentru detalii suplimentare cat si un plan de tratament individualizat nu ezitati sa ma contactati pentru o programare.