Ce sunt alunitele?

Alunitele sau nevii melanocitari sunt tumori benigne ale pielii, determinate genetic. Se banuieste existenta unor factori de mediu care pot favoriza dezvoltarea nevilor, insa acestia nu au fost precis determinati.

Alunitele normale sunt mici, brun-maronii, plane sau bombate, simetrice, cu margini regulate, bine separate de pielea inconjuratoare, din care pot sa creasca (sau nu) unul sau mai multe fire de par.

Ele apar oriunde pe piele, dar mai ales pe zonele frecvent expuse la soare, inca din primii ani de viata. Nevii comuni (alunitele obisnuite) apar in decursul vietii, pana in jurul varstei de 35-40 ani.

Alunitele aparute brusc dupa varsta de 40 de ani ridica semne de intrebare si trebuie examinate de dermatolog.

Alunite atipice?

Alunitele atipice sau displazice:

• sunt asimetrice
• au margine neregulata
• au diverse culori, de la brun deschis la brun inchis sau chiar negru/albastru/gri
• pot fi localizate oriunde pe corp (inclusiv pe palme si talpi sau pe pielea capului)

O persoana poate avea atat alunite fara probleme, cat si una sau mai multe alunite atipice. Cu aveti mai multe alunite atipice, cu atat riscul de melanom cutanat este mai mare.

Riscul transformarii alunitelor sub influenta razelor solare (radiatiilor ultraviolete UVA si/sau UVB) sau a traumatismelor mici si repetate, ca frecatul de lenjeria de corp, gulerul sau manseta camasii, este crescut.

Semnalele de alarma sunt:

• orice modificare de culoare
• textura
• volum sau 
• suprafaţă a unei alunite.

Daca apar unul sau mai multe dintre acestea, este momentul in care trebuie sa solicitati o consultatie de urgenta. Vom decide impreuna monitorizarea sau interventia chirurgicala, in functie de tipul alunitei si de evolutia ei.

Fiecare dintre noi a auzit „povestea” cu vecinul/cumnatul/nepotul/varul/etc care a avut o alunita la care s-a umblat (a se citi interventie chirurgicala) si apoi a facut cancer si la scurt timp a murit. Acest lucru este departe de a fi adevarat.

In aceste nefericite cazuri pe care le auziti sau le-ati trait, persoana in cauza AVEA DEJA un cancer de piele, pe care a intarziat sa-l tratateze. Cu alte cuvinte, acea alunita la care s-a umblat era transformata deja si nu mai era deloc „doar o alunita”. Cancerul de piele netratat poate sa ucida!

Pericolul adevarat, nu consta in excizia alunitelor atipice, ci in amanarea sau refuzul tratamentului potrivit, la momentul potrivit.

Cele mai sigure optiuni in ceea ce priveste urmarirea alunitelor atipice sau tratamentul lor sunt:

• Supravegherea prin video-dermatoscopie, ce presupune fotografierea alunitei cu ajutorul unui dermatoscop, stocarea datelor in computer, calcularea unui scor de risc si compararea aspectului la controlul periodic, de obicei la 6 luni pt alunitele cu risc si la 1 an pt celelalte
• Pot de asemenea realiza o hartă dermatoscopică: o înregistrare a tuturor aluniţelor tale, pentru a le putea urmări în mod obiectiv evoluţia, comparându-le la anumite intervale de timp pe care le stabilim impreuna
• examinarea si monitorizarea alunitelor prin biopsie virtuala (microscopie confocala) este cea mai moderna si mai sensibila metoda neinvaziva disponibila; poate detecta modificari microscopice si alunita poate fi indepartata inainte sa atinga „masa critica” de dezvoltare
• În cazul aluniţelor ce prezintă criterii de risc se impune excizia lor chirurgicală/excizia LASER/RF şi examinarea lor sub microscop, în laboratorul de histopatologie

Daca ati traumatizat (rupt, zgariat, taiat, dezlipit, etc) o alunita, mergeti la un consult la medicul dermatolog. Am dezvoltat acest subiect pe larg aici. Daca observati unul sau mai multe dintre semnalele de alarma prezentate mai sus nu intarziati sa apelati la ajutorul medicului dermatolog, deoarece acea „alunita” care „s-a schimbat putin la culoare” poate fi chiar un cancer de piele.