Ce este alopecia areata ?

Termenul medical „alopecie” se traduce prin caderea parului. Alopecia areata se caracterizeaza prin aparitia brusca a unor zone rotund-ovalare unde parul lipseste in totalitate, de obicei la nivelul pielii capului.

La cine apare alopecia areata ?

Alopecia areata afecteaza in masura egala barbatii si femeile si poate sa apara la orice varsta. In aproximativ 50% din cazuri apare in copilarie, si in 80% din cazuri pana la varsta de 40 ani.

Riscul cumulativ de-a lungul vietii este de 1-2%, indiferent de rasa sau etnie. Aproximativ un sfert dintre pacienti au un istoric familial de alopecia areata sau alte boli autoimune. Afectiunea este partial determinata genetic, fiind cunoscute pana in prezent aproximativ 8 gene de susceptibilitate.

Persoanele cu aceasta afectiune au un risc mai mare pentru afectiuni tiroidiene, vitiligo si dermatita atopica. Exista de asemenea o prevalenta crescuta la persoanele cu anomalii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down.

Uneori cauza poate fi un medicament, mai ales la pacientii ce urmeaza tratamente biologice pentru diverse alte afectiuni.

Care sunt cauzele alopeciei areata ?

Alopecia areata se incadreaza in categoria afectiunilor autoimune. Histologic este caracterizata prin aglomerarea de celule imunitare (limfocite T) in jurul foliculilor firelor de par. Aceste limfocite CD8+ elibereaza citokine (proteine) pro-inflamatorii si chemochine (proteine semnalizatoare) care produc o reactie locala „de respingere” a parului. Mecanismul exact prin care au loc aceste fenomene nu este inca complet inteles. Debutul sau recidivele sunt uneori legate de:

• o infectie virala
• traumatisme
• modificari hormonale
• stres neuro-psihic si emotional

Cum arata alopecia areata ?

Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici, zonele de lipsa a parului fiind descoperite accidental de catre frizer sau coafeza. Unii acuza senzatii de arsura, intepatura sau disconfort pe zonele afectate – acest fenomen este cunoscut sub denumirea de tricodinie.

Sunt descrise mai multe tipare clinice ale alopeciei areata:

Alopecia areata in placi/”in luminisuri” poate afecta orice zona purtatoare de par a corpului, dar cel mai frecvente apare pe scalp, sprancene, gene si barbie/barba. Aceasta forma are 3 stadii:

• 1. Pierderea brusca a parului
• 2. Zonele fara par se maresc ca dimensiune
• 3. Parul incepe sa creasca la loc (sub tratament sau chiar spontan).

Zonele lipsite de pilozitate pot avea o suprafata neteda, lucioasa, complet lipsita de par sau cu fire de par „in semn de exclamare”. Firele de par „in semn de exclamare” sunt fire rupte cu o lungime de 2-3 mm si o radacina sub forma de gamalie de ac.

La microscop aspectul lor este caracteristic. Firele de par care cresc la loc sunt cel mai des albe sau gri si pot fi drepte sau carliontate. Poate dura luni sau chiar ani de zile pana cand parul creste la loc in totalitate. In unele cazuri in timp ce un luminis se repopuleaza cu fire de par apare unul nou in alta zona a scalpului.

Forme severe

Alopecia totalis. O forma prezenta in aprox. 5% din cazurile cu alopecia areata. „Totalis” semnifica caderea in totalitate a parului de la nivelul scalpului.

Alopecia universalis. Reprezinta mai putin de 1% din cazuri. In cazul alopeciei universalis se pierde parul (partial sau chiar in totalitate) de la nivelul intregului corp.

Ophiasis. Aceasta forma afecteaza zonele occipitala (la ceafa) si laterala a scalpului. Zona lipsita de par poate sa apara ca un cerc in jurul capului.

Alopecia areata difuza. Cunoscuta si sub denumirea de alopecia areata „incognita” reprezinta pierderea brusca si difuza de par de la nivelul scalpului. Firele de par care raman pe scalp au tendinta sa devina gri, de unde si vorba „am albit peste noapte”. Este confundata deseori cu effluviul telogen sau cu alopecia datorata medicamentelor.

Afectarea unghiilor in alopecia areata. La 10-50% din persoanele care sufera de alopecia areata apare si o afectare a unghiilor manifestata prin „pitting” unghial (mici gaurele punctiforme pe suprafata lamei unghiale) si aparitia de santuri transversale la nivelul unghiilor. De asemenea poate apare coilonichie (unghii in covata), trahionichie (unghii smirgheluite, aspre), linii Beau, onicorrhexis, onicomadeza, onicoliza si puncte rosii pe lunula (partea alb-opaca, semicirculara a unghiei).

Cum se stabileste diagnosticul de alopecia areata ?

Diagnosticul este stabilit clinic, fiind aproape intotdeauna un diagnostic simplu. Totusi, in unele cazuri se apeleaza la tricoscopie (examinarea parului si a scalpului cu ajutorul unui dermatoscop) sau la biopsierea scalpului. (Aflati mai multe despre biopsia cutanata dand click aici)

Cum se poate trata alopecia areata?

Daca diagnosticarea acestei afectiuni este un proces relativ simplu pentru medicul dermatolog, tratamentul acesteia este cu totul alta problema. Pana in prezent nu a fost descoperita o terapie constant eficienta pentru alopecia areata. Deoarece de cele mai multe ori parul creste la loc spontan (fara niciun fel de tratament) in alopecia areata, eficienta tratamentelor raportate din studii este in mare parte incerta. Principiul de tratament cel mai utilizat in aceasta afectiune se bazeaza pe „iritarea” zonei afectate cu diverse substante topice. Alte principii de tratament presupun modularea sau chiar suprimarea reactiei imunologice locale ce sta la baza aparitiei bolii.

Tratamente topice

• Dermatocorticoizi potenti sau foarte-potenti
• Minoxidil (solutie)
• Dithranol (anthralin) unguent
• Injectii intralezionale cu corticosteroizi (pot grabi cresterea parului, efectul este uneori temporar si trebuie repetate cam la 3-4 saptamani)

Corticosteroizi sistemici (oral sau „puls terapie” intravenoasa)

Imunoterapie

Agentii sensibilizanti (iritanti) diphencyprone (nu se gaseste in Romania) si dinitroclorbenzen (DNCB – nu se gaseste in Romania) provoaca o dermatita alergica de contact pe zonele de tratament. Aceste substante se aplica o data pe saptamana la nivelul zonelor lipsite de par. Eficienta si reactiile lor adverse sunt comparabile cu cele ale injectiilor cu corticosteroizi.

Alte tratamente

Nu exista suficiente date provenite din studii clinice pentru a sustine tratamentele cu methotrexat, sulfasalazina, azatioprina, ciclosporina sau fototerapia. De asemenea, se poate incerca terapie PRP, aceasta fiind documentata ca eficienta in cateva raportari de cazuri izolate.

Ce altceva mai poate fi facut in cazul persoanelor cu alopecia areata?

Consiliere

Unele persoane cu alopecia areata pot beneficia enorm in urma consilierii la psiholog, in timp invatand sa accepte manifestarile acestei afectiuni si sa isi recapete stima de sine.

Camuflarea pierderii parului

In asteptarea rezultatelor tratamentului sau a recresterii spontane a parului se pot folosi diverse metode de camuflare a pierderii parului: peruci, mese, gene articifiale, tatuaje pentru sprancene, etc.

Alopecia areata poate fi prevenita ?

In momentul de fata nu se cunosc metode de preventie a aparitiei alopeciei areata.

Un prognostic pentru pacientii cu alopecia areata ?

La aproximativ 80% din persoanele cu o singura zona lipsita de par (scalp, barba, etc) recresterea spontana a parului are loc in primul an. Chiar si in cele mai severe cazuri de alopecia totalis sau universalis, cresterea spontana a parului poate sa aiba loc la un moment dat in viitor.

Factorii de prognostic slab includ:

• Zonele afectate sunt extinse
• Prezenta zonelor lipsite de pilozitate de mai mult de 1 an de zile
• Alopecie de tip ophiasis
• Afectare unghiala
• Debutul afectiunii inainte de pubertate
• Alti membri ai familiei cu alopecia areata
• Antecedente personale si familiale de alte afectiuni autoimune
• Sindrom Down