Caderea parului reprezinta una din cele mai frecvente patologii dermatologice si de foarte multe ori stabilirea tipului de alopecie este un proces dificil. Tehnicile de diagnostic utilizate pot fi invazive (biopsia de scalp), semi-invazive (tricograma) sau neinvazive (tricoscopia, numararea firelor de par, cantarirea parului cazut si testarea rezistentei firelor de par la tractiune).

Dermatoscopia, cunoscuta si sub numele de microscopie de epiluminiscenta sau microscopie cutanata de suprafata, este o tehnica non-invaziva in vivo, cel mai des utilizata in diagnosticul leziunilor tegumentare pigmentare (alunite, cancere de piele, keratoze seboreice, etc). Aceasta tehnica si-a demonstrat valoarea in diagnosticul precoce al cancerelor de piele, in special in cazul melanomului cutanat. [1]

Ce este tricoscopia?

Tricoscopia este termenul utilizat pentru a descrie utilizarea dermatoscopiei clasice sau computerizate in examinarea parului si scalpului. [2] Aceasta metoda permite vizualizarea in timp real a firelor de par si scalpului cu un factor de marire de 20x pana la 160x. In tricoscopia digitala, imaginile obtinute in urma examinarii pot fi introduse in programe software care masoara automat anumiti parametri tricologici relevanti (densitatea si diametrul firelor de par, etc).[3]

Exista mai multe tipuri de triscopie? Adica?

Tricoscopia se poate efectua utilizand un video-dermatoscop sau un dermatoscop analog/clasic, cu factor de marire de 10x [4] dar cu o calitate a imaginilor mult superioara datorita posibilitatii adaptarii pe un aparat foto digital de tip DSLR.

Aceasta metoda de diagnostic este facila, rapida, neinvaziva si ofera rezultate semi-cantitative si calitative. De asemenea, in multe studii clinice tricoscopia s-a dovedit a fi superioara tricogramei in ceea ce priveste acuratetea diagnosticului. [5]

Avantajul utilizarii tricoscopiei digitale in examinarea parului si scalpului consta in posibilitatea vizualizarii in timp real (atat de catre medic cat si de catre pacient) a imaginilor si inregistrarea acestora intr-o baza de date electronica pentru comparare ulterioara (la consultatiile de control) in vederea stabilirii eficientei tratamentului. Principiul acestei tehnici este identic cu cel al dermatoscopiei pentru leziunile cutanate pigmentare.

Prin intermediul tricoscopiei pot fi evidentiate tulburari de culoare sau structura ale scalpului cum ar fi: accentuarea tiparului de hiperpigmentare in retea, discromii perifoliculare (hiperpigmentarea in jurul firelor de par) si descuamari.

Cum arata un scalp sanatos?

Tricoscopia in cazul unui scalp sanatos (vezi imaginea mai jos) ne arata unitati foliculare din care ies 2-4 fire de par de tip terminal (fire groase, trofice, cu radacina profunda; sageti rosii in imagine) si 1-2 fire de par de tip vellus (fire de par mai subtiri, hipocrome, de tip “puf”).

Structurile vasculare ale pielii capului sunt vizualizate cel mai bine cu ajutorul unui dermatoscop cu lumina polarizata in timp ce tiparele de pigment melanic (retea, globuli, etc) sunt observate cel mai bine prin dermatoscopie de contact, utilizand o substanta de imersie (ulei de dermatoscopie, solutie pe baza de alcool, dezinfectant de tegumente, gel de ecografie) intre placa dermatoscopului si scalp. [6]

Deoarece utilizez la examinarea dermatoscopica si tricoscopica un dermatoscop analog de ultima generatie (Heine Delta 20T) cu lumina polarizata ce se poate utiliza si pentru dermatoscopia de contact (detalii aici) cuplat cu un aparat foto performant Nikon, pot fi examinate atat scalpul cat si firele de par.

Chiar si utilizand o tehnica corespunzatoare, la persoanele cu piele inchisa la culoare (fototip Fitzpatrick 4-5) anumite detalii tricoscopice (mai ales cele ce privesc structurile vasculare tegumentare) pot fi “mascate” de densitatea mare a pigmentului.

Alopecia areata – imagini tricoscopie

Ce este fototricograma?

Fototricograma este o investigatie neinvaziva ce ofera informatii calitative dar si cantitative cu privire la firele de par. Metoda se bazeaza prin obtinerea unor fotografii de detaliu a unor zone prestabilite de la nivelul scalpului, urmata de analiza acestora utilizand programe informatice dedicate. Printre cele mai apreciate aplicatii la nivel mondial se afla Trichoscan® si Folliscope®. [7]

De ce e utila tricoscopia?

Cu ajutorul tricoscopiei medicul dermatolog poate diferentia intre alopeciile cicatriciale si non-cicatriciale, intre alopecia androgenica la debut si efluviul telogen (acut sau cronic) si va poate oferi elemente de prognostic in caz de alopecia areata. [8,9]

Alopecia androgenica la femeie (FAGA) – imagini tricoscopice

Cat de precisa este tricoscopia?

In momentul de fata nu exista o metoda de diagnostic neinvaziva cu o precizie de 100% in cazul afectiunilor parului si scalpului, asadar uneori trebuie utilizate mijloace mai sofisticate (vezi biopsia virtuala) sau chiar biopsie cutanata.

Tricoscopia se dovedeste a fi o unealta extrem de utila in cazurile in care exista dificultati diagnostice sau atunci cand la aceeasi persoana se suprapun mai multe afectiuni. Posibilitatea inregistrarii imaginilor tricoscopice ne ofera avantajul de a putea aprecia evolutia afectiunii in timp si de a evalua eficienta tratamentelor efectuate. 

Bibliografie

1. Tosti A. Hair shaft disorders. In: Tosti A, editor. Dermoscopy of Hair and Scalp: Pathological and Clinical Correlation. Illustrated ed. USA: CRC Press; 2007. pp. 51–3
2. Rudnicka L, Olszewska M, Rakowska A, Kowalska-Oledzka E, Slowinska M. Trichoscopy: a new method for diagnosing hair loss. J. Drugs Dermatol. 7(7), 651–654(2008)
3. Shapiro J. Clinical practice: Hair loss in women. N. Engl. J. Med. 357(16), 1620–1630(2007)
4. Silverberg NB, Silverberg JI, Wong ML. Trichoscopy using a handheld dermoscope: an in-office technique to diagnose genetic disease of the hair. Arch. Dermatol. 145(5), 600–601(2009)
5. Galliker NA, Trüeb RM. Value of trichoscopy versus trichogram for diagnosis of female androgenetic alopecia. Int. J. Trichology 4(1), 19–22(2012)
6. Tosti A, Duque-Estrada B. Dermoscopy in hair disorders. J Egypt Womens Dermatol Soc. 2010;7:1–4
7. Blume-Peytavi U, Hillmann K, Guarrera M. Hair Growth Assessment Techniques. In: Hair Growth and Disorders. Blume-Peytavi U, Tosti A, Whiting DA et al. (Eds). Springer, Berlin Heidelberg, Germany, 125–157(2008)
8. M. Miteva and A. Tosti, “Hair and scalp dermatoscopy,” Journal of the American Academy of Dermatology, vol. 67, no. 5, pp. 1040–1048, 2012
9. Ana Filipa Pedrosa, Paulo Morais, Carmen Lisboa, and Filomena Azevedo, “The Importance of Trichoscopy in Clinical Practice,” Dermatology Research and Practice, vol. 2013, Article ID 986970, 3 pages, 2013. doi:10.1155/2013/986970