Organele genitale sunt atat calea de transmitere cat si tinta bolilor cu transmitere sexuala (singura preocupare in venerologie). Aceste afectiuni pot avea un impact profund negativ asupra starii generale de sanatate.

Pentru ca sunt destul de frecvente si nu se vorbeste mult despre ele (inca sunt tabu) si pentru ca exista destul de multe mituri in legatura cu bolile cu transmitere sexuala, am scris acest material pentru a va veni in ajutor.

Cei mai frecventi agenti cu transmitere sexuala sunt virusul HIV, virusurile hepatitice B si C (HVB, HVC), virusurile herpetice (HSV 1 si 2), virusul HPV (cu toate tulpinile sale), Treponema pallidum, gonococul si Chlamydia.

Manifestarile ale acestor agenti patogeni la nivelul organelor genitale, atat la barbat cat si la femeie, sunt:

• infectiile herpetice orale si genitale (HSV 1 si HSV 2)
• condiloamele ano-genitale sau negii genitali (HPV)
• gonoreea (Neisseria gonorrhoeae sau gonococul)
• sifilisul (Treponema pallidum)

Infectia cutaneo-mucoasa cu virusuri herpetice

Infectia herpetica se datoreaza contactului cu virusurile HSV 1 si/sau 2 care se localizeaza cel mai des in regiunea oro-faciala (mucoasa orala, buze, nas, ochi, etc) dar si a organelor genitale.

Este cunoscut faptul ca HSV tip 1 „prefera” regiunea oro-faciala, in timp ce HSV 2 se intalneste de obicei la nivelul organelor genitale, insa nu exista o regula stricta in acest sens, fiecare din cele 2 serotipuri putandu-se intalni in ambele zone.

La inceputul infectiei herpetice virusul intra in celulele pielii si se introduce in nucleul lor producand manifestarile specifice, pentru ca mai tarziu sa se cantoneze la nivelul celulelor nervoase si ramane in stare latenta in ganglionii nervosi senzitiv de la diferite niveluri.

Particularitatea virusurilor herpetice este reprezentata de faptul ca infectia poate ramane asimptomatica pentru o perioada lunga de timp (uneori ani de zile). Mecanismul general prin care virusurile infecteaza organismul gazda este reprezentat in schita de mai jos. Fiecare virus are, bineinteles, particularitatile lui.

La un moment dat are loc o reactivare a virusului care:

• poate fi asimptomatica (excretie de virus fara manifestari) cand boala se poate transmite in absenta semnelor pe piele

sau

• recurenta simptomatica cand apar mici vezicule, grupate „in buchete” pe un fundal rosu, insotite de senzatie de arsura-intepatura/mancarime si care se sparg usor, lichidul continut de ele fiind bogat in virus herpetic, in acest moment boala transmitandu-se cu usurinta prin contact sexual sau chiar atingere.

Dupa spargerea veziculelor pe piele raman mici ulceratii care se vindeca fara cicatrici. Aceste doua posibilitati de reactivare pot fi periodice si se pot repeta pe parcursul mai multor ani, la intervale de timp diferite.

Condiloamele

Condiloamele ano-genitale (veruci sau negi genitali) sunt leziuni benigne foarte des intalnite. Ele sunt provocate de infectia cu virusul HPV (Human Papilloma virus) si apar deopotriva la femei si barbati.

„Familia” virusurilor HPV este foarte numeroasa (cu peste 130 de membri), unele serotipuri determinand negii/verucile obisnuiti (pe maini si palme, talpi) si unele determinand leziuni precanceroase sau chiar cancere de col uterin, vagin, anus si penis.

Condiloamele, desi sunt leziuni externe benigne asociaza in aprox. 30% din cazuri leziuni cu potential canceros la nivelul colului uterin, motiv pentru intotdeauna recomand efectuarea unui examen ginecologic in cazul femeilor. La barbati, virusul HPV poate infecta celule de pe interiorul uretrei, motiv pentru care recomand destul de frecvent genotiparea HPV din secretie uretrala.

Condiloamele acuminate pot avea diferite aspecte: mici excrescente ca o creasta de cocos, roz sau de culoarea pielii, asimptomatice, care cresc si se inmultesc o data cu trecerea timpului sau pot arata ca mici „alunite” muriforme (cu aspect de mura), de culoarea pielii, rozalii, dar cel mai des maronii spre negre, cu aceeasi tendinta de inmultire si care sangereaza usor la epilarea/traumatizarea  zonelor afectate.

Aproximativ 2/3 din persoanele ce au un singur contact sexual cu cineva care are condiloame genitale se vor infecta la randul lor cu virusul HPV.

Aceasta contagiozitate ridicata explica si statisticile conform carora aprox. 30% (aprox. 1 din 3) din adultii activi sexual sunt sau au fost la un moment dat infectati HPV.

Manifestarile clinice apar la un interval de aprox. 3-6 luni dupa contactul sexual infectant dar virusul poate ramane in stare latenta chiar ani de zile.

Dupa aparitia leziunilor exista si posibilitatea ca acestea sa regreseze si sa dispara spontan, insa evolutia in lipsa unui tratament adecvat este in general cu extinderea lor atat ca numar cat si ca dimensiuni.

O intrebare frecventa din partea pacientilor si pe care as vrea sa o lamuresc aici este: „Mai scap vreodata de virusul asta? Am inteles ca am virusul in corp/sange. Asa e?”.

Raspunsul este da, va puteti vindeca de HPV. Nu, virusul nu se afla in organele interne sau sange, decat in anumite cazuri extrem de rare, la pacienti imunosupresati (HIV/SIDA, cancere, etc).

Imunitatea personala joaca un rol foarte important in eliminarea celulelor infectate cu HPV din organism, asadar un stil de viata si o dieta echilibrate, introducerea exercitiilor fizice in rutina zilnica, evitarea fumatului si consumului de alcool sau alte substante, managementul stresului, toate va pot ajuta in lupta impotriva HPV.

Ca un ultim cuvant, as vrea sa va reamintesc despre intens controversatul vaccin anti-HPV. Sigur ati auzit de existenta acestui vaccin, dar si de scurta lui prezenta in atentia romanilor. Orice afectiune care poate fi prevenita intr-un procent foarte mare prin vaccinuri este, in opinia mea, o grija in minus. Mai multe despre vaccinurile anti-HPV puteti afla aici.

Sifilisul

Sifilisul este o boala infectioasa bacteriana provocata de o spirocheta numita Treponema Pallidum, al carui diagnostic clinic nu este usor usor, datorita variabilitatii foarte mari a leziunilor de pe piele si mucoase.

Boala se transmite prin contact sexual dar si materno-fetal (transmitele verticala). Boala are mai multe stadii de evolutie cu manifestari clinice cutaneo-mucoase si generale diferite in functie de stadiu. Dupa o anumita perioada de timp, in lipsa tratamentului, semnele de la nivelul pielii pot sa dispara insa raman „urmele” bolii in analizele de sange.

In cazul in care sifilisul nu a fost diagnosticat in primul an de evolutie, boala intra de multe ori in stadiul de sifilis tertiar care aproape intotdeauna produce complicatii oftalmologice, cardiologice si neurologice.

Gonoreea

Gonoreea sau blenoragia reprezinta o infectie bacteriana cu transmitere sexuala, provocata de gonococ (Neisseria gonorrhea). Desi afecteaza in mod egal ambele sexe, boala produce simptomatologie cel mai des la barbati.

La barbati, manifestarile gonoreei sunt: o secretie uretrala purulenta galben-verzuie asociata cu senzatie de arsura/usturime la urinat.

La femei apare o secretie vaginala neobisnuita asociata cu durere pelvina (in partea de jos a abdomenului).

In urma unui diagnostic corect tratamentul este relativ simplu si in majoritatea cazurilor curativ insa, lasata netratata boala se poate extinde dincolo de organele genitale si poate avea un puternic ecou general cu afectarea articulatiilor si a sistemului cardio-vascular.

Pentru a evita neplacerile si complicatiile locale dar si generale provocate de infectiile cu transmitere sexuala este nevoie de un tratament corect si precoce ce poate fi stabilit doar in urma unui consult de specialitate.

Deoarece majoritatea infectiilor cu transmitere sexuala odata diagnosticate pot fi tratate relativ simplu, nu ezitati sa ma contactati pentru o programare care va poate readuce linistea si somnul fara de griji.