- Ce sunt keratozele actinice?
- La cine apar keratozele actinice?
- De ce apar keratozele actinice?
- Cum arata keratozele actinice?
- Ce se poate intampla daca ma hotarasc sa nu-mi tratez keratozele actinice?
- Cum se stabileste diagnosticul de keratoza actinica?
- Cum se pot trata keratozele actinice?
- Cum pot sa previn aparitia keratozelor actinice?
- Care sunt riscurile pentru pacientii cu keratoze actinice?
Ce sunt keratozele actinice?
Keratozele actinice sunt pete eritemato-scuamoase (au pe suprafata “cojite”), ce apar doar pe pielea expusa cronic la soare. Tocmai din acest motiv aceste leziuni mai poarta numele de keratoze solare.
Keratozele actinice sunt considerate leziuni precanceroase/premaligne sau, de catre unii medici, chiar o forma incipienta de carcinom spinocelular/scuamocelular.
La cine apar keratozele actinice?
Keratozele actinice apar la cei ce s-au expus frecvent la soare (datorita localizarii geografice la tropice/subtropice sau meseriei/hobby-urilor – agricultori, pescari, etc) si care prezinta anumiti factori de risc cum ar fi:
- alte semne de foto-imbatranire (riduri, ingrosarea pielii, schimbarea texturii pielii – aspect tern, pori dilatati, piele inelastica, numeroase lentigo solare, etc)
- piele, par si ochi deschisi la culoare si un istoric personal de arsuri solare frecvente
- deficiente ale sistemului imun (boli sau tratamente imunosupresive, transplant de organ, etc)
De ce apar keratozele actinice?
Aceste leziuni premaligne sunt rezultatul regenerarii defectuoase a pielii in urma alterarii ADN-ului celulelor produsa de catre radiatiile ultraviolete (UVB).
Keratozele actinice apar cel mai frecvent in conditiile unui sistem imun deficitar la care contribuie:
- inaintarea in varsta
- expunerea la soare
- anumite afectiuni predispozante (fotosensibilizante)
- administrarea anumitor medicamente
Cum arata keratozele actinice?
Keratozele actinice pot fi leziuni unice dar in majoritatea cazurilor sunt prezente leziuni multiple. Aspectul clinic variaza si acestea pot fi:
- o pata pe piele (nu e in relief), o papula sau o placa (in relief care se simt la palpare)
- de culoarea pielii, roz-rosie sau pigmentata (maronie, bruna sau chiar negricioasa – DA!, exista keratoze actinice pigmentate)
- suprafata poate fi scuamoasa, uneori chiar keratozica (ingrosare semnificativa)
- sensibila la atingere, dureroasa sau asimptomatica
Localizarile cele mai frecvente pentru keratozele actinice sunt zonele cel mai des expuse la soare cum ar fi:
- dorsul mainilor
- urechile
- nasul
- obrajii
- buza superioara
- vermilionul buzei inferioare
- tamplele
- fruntea
- scalpul (in cazul persoanelor cu alopecie si calvitie).
La persoanele cu foto-agresiune importanta, aceste leziuni se pot intalni si la nivelul trunchiului si membrelor inferioare.
Ce se poate intampla daca ma hotarasc sa nu-mi tratez keratozele actinice?
Cel mai mare motiv de ingrijorare in cazul keratozelor actinice este faptul ca oricand acestea se pot transforma intr-un cancer de piele agresiv numit carcinom spinocelular/scuamocelular (CSC).
Desi sansele ca o keratoza actinica solitara (unica) sa evolueze spre CSC sunt relativ mici, riscul este cumulativ si o persoana care are mai multe de 10 keratoze actinice are un risc de 10-15% ca la un moment dat sa dezvolte un carcinom spinocelular.
Semnele (de alarma!!!) ca o keratoza actinica s-a transformat intr-un cancer de piele sunt cel mai des:
- ingrosarea leziunii
- prezenta unei ulceratii (o rana care nu se mai vindeca)
- cresterea rapida in dimensiuni
Datorita foto-agresiunii, persoanele cu keratoze actinice pot de asemenea dezvolta cheilita actinica, carcinoame bazocelulare (mult mai frecvente decat carcinomul spinocelular), melanom cutanat si alte forme de cancer de piele.
In plus, vreau sa va spun despre “cancerizarea in camp”. Desi nu este nimic nou, faptul ca un cancer de piele poate sa apara brusc pe piele anterior normala e greu de acceptat de majoritatea pacientilor.
Agresiunea radiatiilor ultraviolete nu se limiteaza la locurile unde deja exista semne absolut evidente ale acesteia. Cuprinde in schimb arii mai extinse, celulele in transformare se pot afla oriunde in zonele de piele foto-agresionate.
Cum se stabileste diagnosticul de keratoza actinica?
In majoritatea cazurilor diagnosticul keratozelor actinice se poate stabili doar prin examen clinic si dermatoscopic.
In unele cazuri insa (ex. esecul regimului terapeutic) medicul dermatolog va poate propune efectuarea unei biopsii cutanate. Acest pas este necesar pentru a exclude prezenta carcinomului spinocelular sau a altor tipuri de leziuni cutanate asemanatoare clinic.
Alte metode de investigatie pre-terapeutice foarte utile sunt metodele imagistice:
- ecografia cutanata
- tomografia de coerenta optica
- microscopia confocala de reflectanta
Microscopia confocala de reflectanta ofera detalii microscopice (la nivel de celula) despre arhitectura pielii, fara anestezie, durere, taieturi, sange, suturi sau pansamente, avantaje care i-a adus si denumirea de “biopsie virtuala”.
Aceasta tehnica poate, in multe cazuri, sa confirme diagnosticul de keratoza actinica, in altele doar sa orienteze dermatologul catre locul perfect pentru o biopsie cutanata.
Cum se pot trata keratozele actinice?
Keratozele actinice sunt tratate in primul rand datorita riscului lor de transformare in cancer de piele si in al doilea rand din motive estetice.
Tratamentul corect al keratozelor actinice trebuie sa indeparteze toate celulele “defecte”. Zona distrusa prin tratament se va regenera din keratinocitele foliculare (celulele pielii din jurul firelor de par), care nu sunt afectate de soare.
Leziunile sensibile la atingere, care s-au ingrosat, au ulcerat sau au crescut brusc vor fi tratate in mod agresiv. Sansele ca in acele leziuni sa fi inceput un proces malign sunt foarte mari.
Keratozele actinice plane, asimptomatice pot fi lasate netratate daca aceasta este dorinta expresa a pacientului, insa trebuie tinute sub observatie prin monitorizare video-dermatoscopica.
Arsenalul terapeutic impotriva keratozelor actinice este diversificat si cuprinde:
- metode conservative: tratament medical, cu produse farmaceutice cu aplicare topica – creme, geluri, etc
- metode interventionale (minim-invazive, chirurgicale)
Tratamentul medical conservator – “tratamentul in camp”
Metodele medicale au dezavantajul ca, fara efectuarea unei biopsii cutanate anterior tratamentului, nu pot confirma sau infirma natura premaligna sau maligna a leziunilor tratate (exceptie cazurile in care se efectueaza o biopsie virtuala prin microscopie confocala de reflectanta). In schimb au ca avantaj posibilitatea “tratamentului in camp”.
Vorbeam mai devreme despre conceptul de “cancerizare in camp” si ce presupune acesta. Cremele utilizate pentru “tratamentul in camp” au eficienta cea mai mare pe leziunile de la nivelul fetei. Aceste creme care lucreaza cu sistemul imun pot fi folosite si ca tratament adjuvant pentru metodele interventionale.
Uneori in faza pre-terapeutica este necesara utilizarea de agenti keratolitici (uree, acid salicilic, retinoizi topici). Acestia sunt utili pentru “subtierea” prealabila a leziunilor astfel permitand o penetrabilitate mai buna a cremelor-medicament.
Deoarece lucreaza impreuna cu sistemul imun al pacientului, rezultatele aplicarii acestor creme sunt variabile. De aceea pot fi necesare mai multe runde de tratament pentru a obtine vindecarea.
Majoritatea tratamentelor topice pentru keratoze actinice produc o reactie inflamatorie locala cu inrosire a pielii, veziculatie si disconfort. Aceasta reactie inflamatorie presupune “recrutarea” celulelor imunitare catre locul “problema” in scopul de a distruge toate celulele defecte, stricate de radiatia ultravioleta.
Mentionez aici cateva dintre aceste creme/geluri:
- diclofenac, piroxicam (Aktin ® )
- 5-fluorouracil (Efudix ® )
- imiquimod (Aldara ® )
- ingenol mebutat (Picato ® )
Cam asa poate sa ajunga sa arate keratozele actinice tratate cu Aldara:
Metode interventionale
Tratamentul prin metode interventionale distruge fiecare keratoza actinica in parte. Aplic acest tratament mai ales in cazul leziunilor simptomatice sau care prezinta semnele de alarma expuse mai sus. Din nefericire, dupa utilizarea unelor metode interventionale leziunile pot recidiva, caz in care acestea pot fi tratate fie prin aceleasi metode fie prin metode diferite.
Cele mai utilizate metode interventionale sunt:
- Crioterapia: vindecarea dureaza 5-10 zile la nivelul fetei, 3-4 saptamani la nivelul mainilor si 6 saptamani sau chiar mai mult la nivelul picioarelor
- Shave, chiuretaj si electrocauterizare
- Excizia chirurgicala: este cea mai sigura metoda, fiind singura care asigura indepartarea completa a keratozei actinice si avand avantajul ca tipul leziunii (premaligna sau maligna) poate fi confirmat prin examen histopatologic la parafina. Rana rezultata in urma interventiei chirurgicale o inchid cu fire de sutura. Dezavantajul acestei proceduri este ca probabilitatea ca cicatricea sa fie vizibila sunt mult mai mari decat in cazul celorlaltor metode interventionale.
Cum pot sa previn aparitia keratozelor actinice?
Aparitia acestor leziuni cutanate premaligne poate fi prevenita prin utilizarea cu rigurozitate a cremelor de fotoprotectie. Chiar si keratozele actinice deja prezente se pot ameliora prin folosirea de creme de fotoprotectie cu factor (SPF) 50+ pe zonele afectate, pe tot parcursul anului.
Numarul si severitatea keratozelor actinice pot fi reduse prin administrarea de nicotinamida (vitamina B3) in doze de 500mg de doua ori pe zi, mai ales in timpul verii.
Care sunt riscurile pentru pacientii cu keratoze actinice?
Din nefericire exista un mic risc de reaparitie al keratozelor actinice, chiar si dupa un tratament efectuat corect. In aceste cazuri, dupa cum spuneam, tratamentul poate fi repetat fara probleme sau se poate incerca un alt tratament.
Datorita fenomenului de “cancerizare in camp” pacientii carora le-au fost tratate keratoze actinice vor dezvolta, cel mai probabil, si alte leziuni. Acesti pacienti, fiind intens foto-agresati, au de asemenea un risc crescut de cancer de piele, in special carcinoame spino- si bazocelulare dar si de melanom cutanat.
In incheiere va sfatuiesc sa utilizati creme de fotoprotectie cu spectru larg (UVA si UVB) oricand sunteti expusi la soare si sa va programati pentru o consultatie la medicul dermatolog in cazul in care observati modificari ale pielii.