Exista cateva mituri despre cancerul de piele, care pe langa faptul ca au devenit „cultura populara” uneori pot fi chiar periculoase pentru sanatatea pielii. Mai departe le veti gasi pe cele mai frecvente si cateva argumente impotriva lor:

1. Nu am risc crescut de cancer de piele pentru ca nu am activitati in aer liber. FALS

Fotoexpunerea este cumulativa, ceea ce inseamna ca efectele negative ale radiatiilor ultraviolete asupra tegumentului persoanelor cu piele deschisa la culoare (mai ales, dar nu numai) sunt aditive in timp. Scurtele expuneri la radiatii ultraviolete de-a lungul anului includ: expunerea in timpul sofatului si mersul pe jos in aer liber in oras in momentele zilei cu index mare de ultraviolete (intre 10 dimineata si 4 dupa-amiaza) [1]. Aceste expuneri scurte sunt asociate cu aparitia carcinomului spinocelular si bazocelular. Acestea, desi nu sunt la fel de periculoase precum melanomul, contribuie cu 20% la numarul total de decese prin cancer de piele [2].

2. Solarul este mai sigur decat statul la plaja in ceea ce priveste cancerele de piele. FALS

Probabil unul din cele mai periculoase mituri despre cancerul de piele. Expunerea la radiatiile ultraviolete provenite din surse artificiale (solar) afecteaza pielea intr-o multitudine de moduri:

• imbatranire prematura a pielii cu aparitia de riduri
• pori dilatati
• diferente de textura si culoare a pielii
• aparitia de telangiectazii
• lentigine solare
• keratoze actinice sau efelide (pistrui).

Radiatiile ultraviolete ce provin din surse artificiale sunt la fel de nocive ca cele solare. Ca medic dermatolog nu va recomand sa frecventati solarele. In timp ce in randul populatiei solarele au capatat deja o oarecare popularitate, se strang din ce in ce mai multe dovezi ca utilizarea surselor artificiale de bronzat pot creste riscul de a dezvolta melanom cutanat [3]. Daca vreti o piele bronzata, luati va rog in considerare produse ce nu implica radiatii ultraviolete (de ex. spray-uri autobronzante).

3. Persoanele care se bronzeaza usor si se ard la soare foarte rar nu fac cancer de piele. FALS

Dupa cum am vorbit si intr-un articol precedent, nu exista bronz sanatos. Orice schimbare a culorii normale a pielii este un semn de agresiune asupra ei. Dovezile acumulate pana in prezent sugereaza ca bronzatul (la soare sau la solar) creste riscul personal de a dezvolta un cancer de piele. Cresterea cantitatii de pigment de la nivelul pielii (melanina) care duce la bronz, este un semn direct de agresiune.

Dupa expunerea la radiatii ultraviolete (UVA si UVB) pielea creste productia de melanina in incercarea de a se proteja de o viitoarele expuneri la soare. Cresterea productiei de melanina poate duce la inchiderea la culoare a tegumentelor in aprox. 48 ore de la expunerea la radiatii ultraviolete [4]. Radiatiile ultraviolete A si B au diferite efecte daunatoare asupra pielii (producere de radicali liberi, specii reactive de oxingen, cresterea stresului oxidativ, modificari ale ADN-ului keratinocitar) care in timp duc la imbatranirea precoce (foto-imbatranire) cu aparitia de riduri, ingrosarea marcata a pielii, leziuni precanceroase dar si cancere de piele. Deoarece asa cum am explicat deja, expunerea la soare este cumulativa, expunerile dese la soare, chiar daca pielea nu se arde, pot duce la cancere de piele [6].

4. Persoanele cu pielea inchisa la culoare nu prezinta risc pentru agresiune solara si cancer de piele. FALS

Desi riscul persoanelor cu pielea inchisa la culoare (mediteraneeni, africani, afro-americani, indieni) este mult mai scazut prin comparatie cu persoanele cu tenul deschis la culoare, acestea nu sunt scutite de aparitia cancerelor de piele. Inclusiv acestia trebuie sa practice masuri de fotoprotectie deoarece pana si pielea lor poate suferi de agresiuni solare si poate dezvolta diverse tumori maligne [7]. Mai mult decat atat, in cazul persoanelor cu pielea inchisa la culoare cancerele de piele sunt descoperite in faze mai avansate, cu prognostic mai slab [5].

5. Daca am o alunita care arata „ciudat” dermatologul o poate oricand indeparta inainte ca aceasta sa se transforme in cancer de piele. FALS

Uneori ceea ce oamenii percep ca o rana suparatoare care nu mai trece sau o alunita care si-a schimbat forma, dimensiunile sau culoarea este in realitate o problema mai serioasa, o forma incipienta de cancer de piele sau poate unul deja format.

Deoarece doar medicul poate determina daca o zona de tegument sau o anumita leziune este canceroasa, va sfatuiesc sa programati de urgenta o consultatie la medicul dermatolog in cazul in care observati alunite anormale sau „ciudate” pe pielea dumneavoastra.

Va incurajez sa-i faceti anual o vizita medicului dermatolog pentru verificarea alunitelor prin dermatoscopie. Acest gest ajuta enorm descoperirea cancerelor de piele in stadiile lor de inceput. Sansa de supravietuire la 5 ani a pacientilor cu melanom care sunt diagnosticati si tratati precoce, inainte de metastazare, se apropie de 100% [8].

Unul dintre mituri despre cancerul de piele este cel al cunostintei cu alunita la care s-a umblat, apoi a facut cancer si la scurt timp s-a prapadit. Nu-l credeti! Mergeti cu alunitele la verificat!

6. Nu trebuie sa folosesc crema de fotoprotectie in zilele innorate. FALS

Este incetatenita ideea ca arsurile solare nu se pot produce in zilele innorate. Nimic mai fals. Radiatiile ultraviolete isi pot exercita efectele negative asupra pielii si ochilor chiar si sub acoperirea norilor. Plafonul de nori confera un grad de protectie de SPF 3-6. Atat. Va recomand folosirea cremelor de fotoprotectie de tip ecran solar chiar si in zilele innorate [9].

7. Factorul de protectie SPF30 este suficient. Orice factor de protectie mai mare de 30 nu este mai eficient. FALS

Exista 3 argumente cheie care contrazic cu dovezi acest mit:

A. Daca nu aplicati o cantitate suficienta de crema de fotoprotectie (30 ml pentru tot corpul si aprox. 10 ml pentru fata) sau crema este aplicata incorect, factorul de protectie la nivelul pielii va fi mai mic decat cel de pe ambalaj. Spre exemplu, daca aplicati doar jumatate din cantitatea necesara dintr-o crema cu SPF30, veti obtine un factor de protectie la nivelul pielii de aprox. SPF15 sau chiar mai putin. Asadar, cremele cu factor de protectie mai ridicat (SPF50, SPF50+) pot compensa pentru acest neajuns de corectitudine al aplicarilor.

B. Cremele cu SPF ridicat aduc un plus de protectie in perioadele cu index UV extrem. Atunci cand practicati sporturi in aer liber sau sunteti pe strada intr-o zi foarte calduroasa pielea este mai sensibila la radiatiile UV, recomandarea fiind sa folositi o crema cu SPF ridicat pentru a preveni arsurile solare. Expunerea UV si agresiunea actinica este cumulativa pe parcursul intregii vieti. Folosirea cremelor de soare cu SPF ridicat poate preveni acumularea agresiunii actinice cronice care este strans corelata cu cancerele de piele si foto-imbatranirea.

C. Cremele de protectie sunt considerate de multe persoane ca fiind uleioase si cu o consistenta crescuta, realitatea fiind ca pana in ziua de astazi cremele de tip ecran solar au suferit modificari semnificative, fiind oferite sub forma de creme mate, de-a dreptul invizibile si chiar spray-uri. Deoarece protectia oferita de cremele de fotoprotectie se diminueaza cu trecerea timpului de la aplicare, re-aplicarea trebuie facuta din 2 in 2 ore in conditii de soare direct indiferente de factorul de protectie (SPF) oferit de produsul respectiv.

8. Adolescentii si tinerii nu trebuie sa-si faca griji in privinta cancerului de piele. Cancerele de piele apar doar la adultii mai in varsta. FALS

Unul dintre cele mai bizare mituri despre cancerul de piele este legat de varsta de aparitie a problemelor. Din nefericire, cea mai comuna forma de cancer de piele la adultii tineri, cu varsta intre 25 si 29 de ani, este melanomul cutanat. De asemenea s-a observat o crestere accelerata a prevalentei la femeile cu varsta intre 15-29 de ani, comparativ cu barbatii din aceeasi categorie de varsta [10].

Dupa cum spuneam intr-un articol precedent, autoexaminarea lunara este importanta. Trebuie sa urmariti orice modificari de numar, dimensiuni, forma sau culoare a petelor/alunitelor de pe pielea voastra. De asemenea orice rana sau ulceratie care nu se vindeca spontan trebuie examinata de catre medicul dermatolog.

Daca doriti sa cunoasteti semnalele de alarma care trebuie sa va determine sa programati o consultatie la medicul dermatolog va invit sa cititi articolul despre alunite.

9. Doar radiatiile ultraviolete de tip UVB pot produce agresiune actinica/solara. FALS

Atat radiatiile UVB cat si cele UVA produc arsuri solare si aduc prejudicii pielii. Cautati sa cumparati creme de fotoprotectie care protejeaza impotriva ambelor tipuri de radiatii.

10. Merg la ski, la snowboard si petrec mult timp in aer liber, dar nu trebuie sa folosesc fotoprotectie pentru ca acum este iarna. FALS

Desi este adevarat ca puterea soarelui este scazuta pe parcursului anotimpului rece, zapada reflecta razele solare, lucru care poate creste sansele de a dezvolta arsuri solare (uneori indetectabile cu ochiul liber) cu modificari microscopice la nivelul pielii [11].

Resurse:

1. American Cancer Society. Sun and UV Exposure
2. U.S. Department of Health and Human Services: Agency for Healthcare Research and Quality. Counseling to Prevent Skin Cancer.
3. U.S. Food and Drug Administration. Indoor Tanning: The Risks of Ultraviolet Rays.
4. U.S. Food and Drug Administration. The Risks of Tanning. 
5. Environmental Protection Agency. Sunscreen: The Burning Facts. (http://www.epa.gov/sunwise/doc/sunscreen.pdf)
6. Erie County, New York Department of Health. Is a Suntan Worth Your Life?
7. U.S. Food and Drug Administration. Your Skin.
8. American Cancer Society. Skin Cancer Facts.
9. U.S. Food and Drug Administration. Ultraviolet (UV) Radiation.
10.  Cancer Epidemiology in Older Adolescents & Young Adults. SEER AYA Monograph Pages 53-63. 2007.
11. U.S. Food and Drug Administration. Sun Protection.