Timp de lectura: 6 minutes
Ce este foliculita?
Foliculita este un termen general care grupeaza sub un singur nume mai multe afectiuni ce au in comun inflamatia foliculilor pilosi. Aceasta se manifesta prin aparitia de puncte rosii (sensibile la atingere) si pustule („cosuri” cu cap alb).
Afectiunea poate fi superficiala sau profunda si poate afecta orice zona de piele ce prezinta par pe suprafata inclusiv scalpul, fata, trunchiul, fesele, bratele si picioarele.
De ce apare foliculita ?
Reactia inflamatorie care sta la baza acestei afectiuni se poate datora unei infectii, astuparii/blocarii unui por, unei iritatii (dermatite iritative) sau altor afectiuni ale pielii.
Foliculita infectioasa
Pentru a determina daca boala este urmarea unei infectii a pielii, medicul dermatolog va recolta probe din pustule (cosuri) care sunt apoi trimise la laborator pentru culturi si analiza sub microscop.
Numerosi agenti patogeni pot determina aparitia foliculitei:
Foliculita bacteriana (microbiana)
In acest scenariu, cel mai des este implicat este Stafilococul auriu. In cazul in care infectia ajunge suficient de profund se formeaza un abces sau un furuncul cutanat. Masurile generale de tratament sunt igiena zilnica stricta, creme sau sapunuri antiseptice, unguente antibiotice si in unele cazuri chiar antibioterapie sistemica.
Foliculita de bazin este produsa de infectia cu Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic), o bacterie care se dezvolta foarte bine in apele calde, insuficient clorinate.
Foliculita cu gram negativi este produsa de aceeasi bacterie, Pseudomonas aeruginosa, dar apare mai ales la nivelul fetei, de obicei in urma unui tratament indelungat cu tetracicline (cum se intampla la pacientii cu acnee). Din fericire aceasta forma este destul de rara.
Foliculita cu levuri (fungi)
Cea mai comuna levura implicata este Pityrosporum ovale, cunoscut si sub numele de Malassezia. Foliculita cu Malassezia se prezinta ca o eruptie acneiforma ce afecteaza de obicei trunchiul adultilor tineri. Principiile de tratament includ evitarea temporara a cremelor (ce pot sa astupe foliculii), oprirea oricaror tratamente antibiotice si aplicarea de creme antifungice timp de mai multe saptamani.
La nivelul pliurilor cutanate (axilar, submamar, inghinal, interfesier, etc) poate sa apara o forma a afectiunii produsa de Candida albicans. Aceasta forma raspunde de obicei foarte bine la tratamentul antifungic/antimicotic oral sau topic.
Foliculita virala
Cand agentul patogen este virusul herpes simplex, eruptia este insotita de senzatie marcata de disconfort si dispare fara tratament in aprox. 10 zile. Daca episoadele sunt severe si frecvente atunci poate fi nevoie de tratament sistemic cu aciclovir sau alte antivirale.
Pana si zona zoster se poate manifesta clinic cu pustule, pastrandu-si in schimb celelalte caracteristici: durere, distributie pe zone anatomice, etc.
Foliculita parazitara
La nivelul scalpului sau fetei la persoanele varstnice sau imunocompromise, eruptia se poate datora colonizarii excesive cu Demodex folliculorum. Aceasta afectiune se numeste in termeni medicali demodecidoza.
Scabia (raia) poate si ea sa produca leziuni de foliculita, pe langa cele caracteristice de papule („brobonite”) nefoliculare (asezate printre pori) si vezicule.
Alte cauze posibile
- Foliculita abacteriana favorizata de iritatia produsa de cresterea firelor de par dupa ras, epilat, electroliza, etc. Foliculita iritativa ce apare la nivelul barbiei se numeste pseudofoliculita barbii.
- Foliculita datorata reactiilor de contact: ocluzie (unguente pe baza de parafina, emoliente, adezivi), substante chimice (gudroane, uleiuri, etc), preparate topice cortizonice.
- Foliculita datorata imunosupresiei: foliculita eozinofilica la pacientii seropozitivi sau cu diverse neoplazii
- Foliculita medicamentoasa poate fi produsa de: corticosteroizi, hormoni androgeni, ACTH, litiu, izoniazida, fenitoina, vitamina B, citostatice (ex. vemurafenib , dabrafenib)
- Foliculita profunda poate fi produsa si de diverse boli de piele, in multe cazuri ducand la alopecie cicatriciala (pierderea definitiva a parului de pe zonele afectate):
- lichen plan
- lupus eritematos discoid
- forma decalvanta
- forma keloidiana a cefei
Tratamentul in aceste cazuri variaza in functie de afectiunea cauzatoare si de severitatea ei. De cele mai multe ori pentru stabilirea diagnosticului corect este necesara o biopsie cutanata.
Foliculita fesiera
Foliculita la nivelul feselor este frecvent intalnita atat in randul femeilor cat si in randul barbatilor. De cele mai multe ori este nespecifica, neputandu-se identifica o cauza clara.
Forma acuta este de obicei de cauza bacteriana (asemanator furunculelor), se manifesta prin aparitia de papule si pustule dureroase si raspunde foarte bine la tratamentul cu antibiotice.
Forma cronica produce o simptomatologie de intensitate mult mai redusa, insa este foarte persistenta. Una din masurile generale de tratament este indepartarea pilozitatii din zona afectata prin epilare laser (IPL), deoarece recresterea parului dupa metode clasice de epilare poate agrava semnificativ foliculita cronica.
Foliculita fesiera nu trebuie confundata cu keratoza pilara, care reprezinta acumularea de material keratozic (piele moarta) in ostiumurile foliculare.
Foliculita scalpului
La nivelul scalpului apar pustule mici, extrem de pruriginoase, la nivelul scalpului. Datorita senzatiei de prurit intens (mancarime accentuata) ele sunt de obicei gratate (scarpinate) transformandu-se in ulceratii acoperite sau nu de cruste.
Cauzele foliculitei scalpului nu sunt intelese in totalitate. Se presupune ca este o reactie inflamatorie la bacterii (Cutibacterium acnes sau Stafilococ auriu), specii de Malassezia sau Demodex folliculorum.
Principiile de ingrijire a scalpului includ spalarea cu un sampon bland, ori de cate ori este nevoie. Sampoanele anti-matreata ce contin ketoconazol sau ciclopirox pot fi utile in unele cazuri. Se poate folosi balsam de par fara niciun fel de problema.
Din principiile de tratament medicamentos in afectarea scalpului fac parte, fara a se limita la:
- antibiotice si antiseptice locale (geluri/solutii – ex. Dermobacter, Betadina solutie, Microdacyn, etc)
- mixturi sau geluri cortizonice
- anti-histaminice (anti-alergice) cu administrare orala
- antibioterapie (tetraciclinele si quinolonele au o eficienta potrivita)
- retinoizi (administrare orala)
Pentru ca de multe ori cauzele si manifestarile foliculitei scalpului pot fi intricate si fiindca, in mod ideal, tratamentul si mai ales masurile de preventie trebuie personalizate in functie de mai multi factori, va recomand sa vizitati medicul dermatolog pentru recomandari avizate.
Tratamentele casnice cu usturoi, gaz dublu-rafinat, galbenus de ou, etc., pot in unele cazuri sa agraveze foarte mult simptomatologia acestei afectiuni.